Category Archives: Top news

votesti

Revoluția votului începe cu tine

Nu mă numar printre bărbații obsedați de știri politice, dosare penale dezbătute la emisiuni TV scandaloase și puse pe despicatul firului în patru. Nu mă interesează prea mult câte terenuri și case au parlamentarii și care dintre ei a migrat din dreapta în stânga sau viceversa, însă, când vine vorba de vot, e cu totul altceva.

Spuna asta pentru că am copii care merită o copilărie mai frumoasă decât a mea, un viitor mult mai sigur și mai ofertant decât al meu, pentru că au nevoie de un sistem de învățământ axat și mulat pe nevoile individuale ale copiilor mei (sunt egoist când vine vorba de copiii mei), pentru că nu vreau să îi văd nevoiți să părăsească țara pentru a le fi recunoscute performanțele de orice fel. Ar fi multe ”pentru că”,dar, până la urmă, trebuie să avem tăria de a alege, dintre mai multe posibilitți, pe cea mai puțin rea.

Am două sfaturi pentru noi: votați dupa ce aveți o părere personală sigură și mergeți să votaț!! Nu fiți cei care vor arăta peste doi ani cu degetul lucrurile care merg rău prentru că ați fost neutri și nu ați votat. E jenant!
Haideți să ne asumăm viitorul nostru. Ne vedem mâine la vot!
Facebook

Concurs online #HeyGirl

De curând am lansat un concurs pe pagina oficială Deepcentral dedicat fetelor frumoase. Ele sunt provocate să trimită cea mai frumoasă fotografie a lor și să ne convingă că sunt cele mai frumoase. La final, alegem una singura care să participe cu noi în videoclip-ul neoficial al celui mai recent single, Hey Girl! (Dreaming of Moscow).

Concursul a prins foarte bine, lucru care ne bucură și ne confirmă încă o dată faptul că fanii noștri, fanele, în cazul de față, ne susțin necondiționat.

Până pe 31 octombrie ne alegem favorita și devine din ce în ce mai greu, însă ne-am făcut-o cu mâna noastră. :) Așadar, fetelor, vă invităm să trimiteți fotografiile și să ne cuceriți cu frumusețea voastră!

Urmărește videoclipul “Hey Girl”:

 
 

IMG_2362

Despre a trăi sănătos și a mânca inteligent

Cât de atenți trebuie să fim atunci când mâncam? Cât de cumpăniți trebuie să fim atunci când suntem la piață sau în supermarket, dorind să cumpărăm cele necesare pentru mesele de peste săptămână?

Sunt martorul curentului “toata mâncarea conține chimicale”, un curent pesimist , dar poate realist, străduindu-mă să mă feresc de efectele nocive ale produselor semipreparate. Într-o continuă viteză, când masa de prânz se transformă într-un sandwich la colț de stradă sau un covrig repezit, oamenii sunt ”nevoiți” să consume ce li se oferă. Dar mă întreb… Putem alege sănătosul, în detrimentul produselor ”repezite”, sățioase pentru câteva clipe? Este o alegere sau o nevoie? Ține de educație sau de context și mediul în care trăim? Voi ce credeți?

Pe de alta parte constat că și in domeniul gastronomic se aplică ideea pe care o citeam în adolescență la Saint Exupery, conform căreia, la oameni, libertatea trebuie delimitată de un “gard”, de bariere. Avem libertatea de a mânca orice, însă preferam să mâncăm toți aceleași alimente pe care reclamele de TV și radio ni le aruncă în simțuri obraznic. Unde greșim?

Care sunt criteriile voastre când vine vorba de a alege ce mâncăm? În cazul meu, am renunțat la excesul de… sare, zahăr și grăsimi. Chiar așa! Clișeic sau nu, promovez un stil de viață, dacă nu sănătos, măcar echilibrat, care să vă ofere starea aceea de bine, nu de preaplin, o stare pozitivă, un echilibru între minte, corp și suflet.

Am ales să ofer din experiența mea copiilor din școlile generale ale Bucureștiului care trebuie sfătuiți să consume alimente sănătoase încă de mici. Informațiile sunt percepute într-o manieră interactivă de către elevi, iar noi sperăm că după înâlnirea noastră au rămas cu câte ceva.

Astăzi am fost invitat alături de Florin Grozea, promoterul campaniei ”Trăiește sănătos, mănâncă inteligent”, la Neatza cu Răzvan și Dani și am vorbit despre demersul nostru.

 

PS: Se apropie prânzul, dar urarea “Poftă bună!” parcă devine improprie. Vă urez “Poftă reținută!”

Facebook Cover

Hey, Girl (Dreaming of Moscow), noul single Deepcentral

E oficial! Am lansat un nou single Deepcentral, dinamic, cu un videoclip pe măsură, care, așa cum s-a văzut, v-a plăcut și vouă.

Povestea ”Hey, girl” este una frumoasă și simplă, apărută spontan în studio, așa cum rar se întâmplă, având în vedere cât de mult lucrăm, în general, pentru un single. ”Hey, Girl” a apărut într-o zi de vară în studio, în timpul unei sesiuni de chitară și voce. Ne-a plăcut foarte mult linia melodică și am hotărât să lucrăm la ea. George (Manuel Riva) a făcut minuni pe partea de orchestrație și, brusc, dar natural și aproape de la sine, piesa a căpătat greutate și dinamism. Versurile le-am compus când am fost în Rusia, la unul dintre concertele de acolo. Textul piesei a fost gata la inceputul acestei veri, fără a avea vreo legătura cu situația tensionata din Rusia, la fel cum dragostea nu are decât rareori legătura cu războiul (vezi Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi – Camil Petrescu). Frumusețea Moscovei este notorie așa că a venit aproape firească o poveste romantica de dragoste cu iz rusesc.

Cu o piesă bună, care ne dădea o stare de bine, nu ne rămânea decât să o lansăm. Un sunet bun, un videoclip pe măsură, semnat de același Slava Sîrbu, cel cu care am lucrat și la ”Dragostea învinge” și ”Raindrops”. Este un regizor foarte inspirat, cu viziune și încadraturi perfecte. Îi mulțumim pe această cale!

Mulți întreabă de ce Rusia și, mai ales, de ce ”Dreaming of Moscow”. Succesul avut aici, concertele dese și primirea excelentă de care am avut parte ne-au făcut să oferim mai mult. Nu este un single exclusiv adresat Rusiei, dar este parte din povestea Deepcentral. A fost momentul de inspirație care a legat piesa de versuri. La fel a fost și în cazul celorlalte single-uri Deepcentral. Piesa nu are o țintă anume, lansându-se în curând peste tot în lume. Tocmai din acest motiv beneficiem de canalul VEVO de Youtube. În plus, de ce am vrea să creăm muzică doar pentru un public anume? Vrem să rezonăm cu voi, cei care dați play melodiilor noastre și vă creați propria poveste și nu ținem cont de granițe atunci când compunem sau lansăm single-uri.

E adevărat că, în țară, radiourile difuzează muzica românească în limba română, dar asta nu împiedică o piesă bună să fie apreciată în engleză sau în oricare altă limbă. ”Hey, Girl” nu ”merge” cu valul românesc, dar nu îi creează un handicap, ci, dimpotrivă. Noi credem că se va remarca printr-un sound de calitate și un videoclip la înălțime. Am dorit mereu ca muzica noastră să aibă succes la publicul de aici, din țară, apoi să se propage către publicul de peste hotare. Sperăm să fie primit cât mai bine peste tot.

Ce urmează? Ce vă pregătim? Muncim de zor pentru fiecare produs Deepcentral. Pe de o parte, sperăm să putem onora toate cererile din acestă toamnă, pe de altă parte, promovăm noul single, avem producții în lucru și pentru alți artiști și aiba așteptăm să cântăm împreuna la concerte ”Hey, girl”

Pe final, vă invit să urmăriți videoclipul noului single Deepcentral-Hey, Girl (Dreaming of Moscow)

writing

Despre diminutiv

Încep prin a vă spune că nu intenționez să devin un Pruteanu 2.0, cu toate că i-am apreciat inițiativa de a-i învăța pe români să vorbească corect propria limbă. Azi aș vrea să vă spun ce mă deranjează: diminutivarea diminutivului. Înțeleg să folosim un diminutiv în preajma copiilor deoarece ei sunt atrași de obiecte mici, animale mici, mai ușor abordabile din perspectiva lor. Așa că mi se par potrivite cuvinte ca: pisicuța, mâncărică, jucărele, rochiță, etc. atunci când un copil e în preajma acestora.

Dar hai să nu diminutivăm diminutivul! Cel mai des folosit cred că este cațelus. Un câine mic e un cățel. Mai mic decât un cățel… e un embrion de cățel. Nu?! Mai există și problema inventării de diminutive pentru un cuvânt, altele decât cel corect: buca – buchiță, buculiță, buchișoara. Cred că a dispărut regula dupa care se diminutivează un cuvânt.

Ce mă irita este folosirea, în special de către femei, a diminutivelor fără rost: “Când îmi dai bănuții?”Păi nu au dimensiune mai mică, nu sunt mai drăguți sau poate se așteaptă să primească mai puțini bani? Culmea o atinge folosirea diminutivului în cazul unităților de timp: “Ajung în 2 minuțele”. Aaaa, deci mai repede de 2 minute. Chiar mă ingrijoram că întârzie 2 minute, dar dacă sunt minuțele… E perfect! :)

Vă doresc o vară frumușicuțică!”

 Sursa foto

logo splash

Splash! Vedete la apă, provocarea verii

De obicei, nu spun nu provocărilor, mă arunc cu capul înainte, chiar de la 10 m. Uneori, o pățesc. Vara asta, nu m-au ocolit pățaniile.

După ce am sărit la antrenamente de la 10 m, chiar pregătit pentru competiție și pentru o săritură mai spectaculoasă, m-am accidentat în cel mai inofensiv loc din bazinul din Bacău. Deși primul gând a fost să renunț, mi-am propus să merg mai departe. Ce m-a motivat? O nebunie intrinsecă, un strop de inconștiență, nevoia de adrenalină și faptul că nu renunț la proiectele pe care le am. Aș vrea să cred că am dat tot ce am putut în această emisiune și că publicul a apreciat efortul. Aici puteți urmări secvențe din antrenamentele mele de la Splash! Vedete la apă.

collage

Între timp, m-am vindecat. Degetul e la locul lui, cârja este abandonată. Deci nu a fost atât de grav, ci doar un impediment. :) Vreau să mulțumesc întregii echipe și trustului Antena 1, dar și vouă pentru susținere.

Era o vorbă: ”Și chiar de trec prin foc, știu că voi fi din nou pe primul loc”

I’ll be back!

Mulțumiri, D!

resized

Deepcentral & Coca Cola #spuneicuuncantec

Vara asta, sticlele de Coca Cola poartă refrene, poartă stări, emoții și trăiri pe care cu greu le poți exprima sau, dimpotrivă, le experimentezi adesea și vrei să le păstrezi pentru mai mult timp. Sau doar până se termină sticla de Coca Cola. :)

Cea mai mare putere a muzicii este să ne aducă împreună. Muzica exprimă ceea ce cuvintele nu reușesc și ne face să vibrăm în sincron cu ea. Puterea muzicii stă în modul în care tu o apreciezi și o simți. Dacă doar o auzi sau dacă o asculți și o trăiești. Dacă o fredonezi sau dacă o interpretezi. Spune-i cu un cântec ceea ce nu reușești altfel. Alege să îi vorbești despre dragostea, prietenie, vară, energie. Te ajută campania #spuneicuuncantec powered by Coca Cola & Universal Music.

Te provoc să găsești refrenele Deepcentral și să savurezi muzica sau dragostea. ”Music makes me free” sau ”In love with you” sunt două refrene care, deși la extreme, ne reprezintă întru totul.  Sunt două single-uri speciale și sper să vă placă să le redescoperiți în această vară.

inlovecocacola

musicmakesmefreecola

shutterstock_102566831

Invazia tehnologică

Unde ne duce modernitatea? Cum ne influențează tehnologia dacă nu știm cum să o controlăm? Poate părea un atu, un avantaj pentru adultul mereu pe fugă, dar, când vorbim de copii, atuul e doar copilăria frumoasă pe care le-o creăm. O tabletă lăsată zilnic în mâinile unui copil, mai mult de câteva zeci de minute, va conduce la inhibare, introvertire, la stagnarea dezvoltării instrumentelor de relaţionare cu cei din jur şi a limbajului, va duce la un apetit scăzut pentru mişcare şi deprinderi motrice, sport, dans şi alte activităţi care sunt foarte importante pentru dezvoltarea fizică armonioasă a copilului.

Imaginaţia, creativitatea se nasc atunci când reuşeşti să ai mintea concentrată asupra unei activităţi pe care tu o organizezi, o gestionezi, o finalizezi, atunci când, cu lucruri simple, dai naştere unui rezultat nou. Pentru copii este mai util să aibă puţine jucării pe care să le folosească într-o poveste imaginară decât să aibă zeci de jucării pe care să nu le cunoască, să le folosească rar, eventual pe post de obiecte zburătoare identificate. Într-un grup, copilul învaţă să se poziţioneze, să ia decizia de a face sau nu o acţiune, de a-şi asuma responsabilitatea acesteia, de a suporta consecinţele pozitive sau nu. În dezvoltarea personală, aceste interacţiuni sunt foarte importante şi se vor regăsi cu succes sau eşec în viaţă de adult, profesională şi personală.

Până când ei devin adulţi, noi, părinţii, suntem responsabili de asta. Tehnologia este un instrument, nu un scop în sine. E doar un semnal de alarmă în stoparea invaziei tehnologice în viaţă personală, acasă, în familie şi folosirea instrumentelor electronice cu măsură. Vă propun un experiment: o zi fără telefon, laptop sau rețele de socializare. Să îmi spuneți, vă rog, ce simțiți că pierdeți și ce câștigați. Nu spun să ne întoarcem în trecut, ci să fim mai atenți cu tehnologia care ne poate lua locul în creșterea propriilor copii.

Sursa foto: Shutterstock.com

cats

La mulți ani, copii!

Uneori mă întreb când a trecut viaţa atât de repede şi, din copilul care se juca scrijelind cu un băț cărămizile netencuite ale zidului ce străjea curtea casei copilăriei, am ajuns să am trei copii, trei fetiţe minunate. Mi se pare ireal. Şi este ireal până le revăd zâmbetul curat, braţele întinse către mine şi nevoia lor de mine. Iar realitatea este minunată. Dacă mă simt pregătit ca părinte, ca tată? Nu. Parcă zilnic aş fi putut face mai multe pentru ele, parcă sunt prea egoist în dorinţa de a face cât mai multe lucruri deodată pentru cariera mea, sperând că le va fi lor bine când “vor fi mari”.

Ce îmi doresc pentru ele? Să se bucure de copilărie, să fie creative, să nu depindă de device-uri electronice pentru a se simţi bine, să înveţe socializarea şi să fie sănătoase. Copilul merită să fie educat. Zi de zi.

De 1 iunie acordați-vă timp vouă și copiilor voștri. Ieșiți în parc, alergați, zâmbiți alături de ei, călăriți și visați. Profitați de aceste momente cu telefonul închis. La mulți ani, copii!

copyright Gabriela Arsenie-Antena1_080514_TCDU5 Finala_0070

Locul II în finala ”Te cunosc de undeva”

Am intrat în finală puțin surprins de faptul că am fost votat de juriu și de colegi să devin finalist. Nu e vorba de modestie, ci de faptul că nu m-am uitat la punctaje, nu știam ce șanse am și nu doream ca emoțiile să mă năpădească și să nu le stăpânesc. Am preferat să mă bucur sau nu de moment. Și așa am și făcut.

Transformarea în Cornel Ilie a reprezentat luarea concursului de la zero, o provocare foarte mare pentru că, deși avem vârste, dimensiuni și trăsături fizice asemănătoare, suntem diferiți ca fire. El mai calm – eu mai surescitat, el mai tăcut – eu mai extrovertit, el e dreptaci (iar asta mi-a dat mari bătăi de cap, eu fiind stângaci), el este chitarist – eu cel mult diletant la pian. Mi-am luat rolul în serios, l-am studiat până la limita agasării (și aici trebuie să îi mulțumesc lui Cornel pentru răbdare, înțelegere și implicare) și a ieșit ce s-a văzut.

Locul al doilea este onorant pentru mine în acest format de emisiune și cu așa concurență. Vreau să le mulțumesc colegilor că au fost buni și m-au provocat în acest sens, vreau să mulțumesc producției pentru susținere și dăruire și vă mulțumesc și vouă, celor din fața televizoarelor, care m-ați încurajat și susținut. În mod special mulțumesc juriului care mi-a fost mai mult sprijin decât judecător: Andrei Aradits, Monica Anghel, Pepe, Delia și Horia Brenciu. Am învățat de la fiecare câte ceva bun.

Sper că v-am adus momente de emoții, bucurie, exuberanță sau măcar un zâmbet din partea lui Jim Carrey, Falco, Tina Turner, John Newman sau Oana Sârbu.
Pe curând!