All posts by admin

2014

DORU_smile

Am avut timp pentru mine astazi cat sa sorb spuma placuta a unui cappuccino. Dar degetele au fost harnice si au inceput sa scrie ceea ce sufletul dicta. 2014 a fost un an plin, foarte plin, mai plin decat credeam ca poate fi un an: a fost anul solitudinii, a cautatii de sine, a regasirii in plan personal.

In plan profesional a fost anul “Te cunosc de undeva”, “Splash – Vedete la apa”, anul “Sus pana la cer” si “Hey girl” pentru Deepcentral cu concerte in locuri incredibile (am mancat carne de ren in Murmansk, am facut plaja in Antalia, am facut scuba diving in Palma de Mallorca, am luat micul dejun la Ritz in Moscova dar si in Paris, la prieteni dragi).

A fost anul mersului la gradinita in fiecare dimineata si dupa amiaza cu trezire de la 6:19, cu multa joaca, parc, role, balet, patine, rasete dar si nopti albe cu raceala, siropuri si farmacii.

In plan fizic a fost anul inceputului schimbarii fizice, de la barba , pana la sala de fitness: multumesc antrenorilor Armando Lungu de la World Class pentru primele 6 luni si lui Aram Paronian de la Sky Wellness pentru ultimele 3 luni si urmatoarele 1000). A fost anul dorului de “ai mei”, de la parinti pana la nepotelele mele minunate, dorului de mine, Dorului.
Ma simt implinit privind in urma si optimist gandindu-ma la viitor. Nu vreau sa ghicesc in cappuccino, dar sper sa fie 2015 cel mai bun an al meu si al vostru.
Pe calea vibratiilor va trimit cel mai curat gand: Sa fiti fericiti in 2015!

La multi ani fericiti, Romania!

Alegerile prezidentiale de anul acesta au trezit spiritul romanesc la viata iar acest fapt m-a bucurat imens. De la Revolutia din ’89, cand oamenii cantau in Piata Revolutiei din Timisoara intr-un glas dorind libertate, cand toti doreau ca vietile lor si ale copiilor lor sa fie mai bune nu am mai simtit romanii uniti pentru o cauza. M-am simtit mandru de conationalii mei, de faptul ca ne pasa de viitorul nostru dar si de prezent. Din acest motiv cred ca meritam din plin anul acesta o Zi a Romaniei mai mult decat in alti ani, cand am inghitit in sec asteptand ca altii sa ne faca vietile mai bune.

Vreau sa cred ca putem sa traim mai civilizat, mai sanatos, mai intelept. Nu stiu daca defilarile si paradele militare ne vor face sa ne simtim puternici, cred mai degraba ca romanul mai civilizat, mai responsabil si mai implicat de langa noi poate sa ne stimuleze in a avea o viata si o tara mai sigure si mai bune. Cred in noi, romanii. Sa fim uniti, sanatosi si prosperi, romani de pretutindeni!

La multi ani fericiti, Romania!

Tatal meu

Imi aduc aminte ca si cum ar fi o ramasita de amintire dintr-o alta viata, ca un fragment alb/negru dintr-un film mut din copilaria mea.

Mai precis de diminetile racoroase cand plecam de mana cu mama spre gradinita, tata fiind plecat demult, nestiind niciodata la ce ora se trezea. Zi de zi tata aparea dupa 5 dupa-amiaza obosit, nu prea bine dispus pana nu manca ceva iar apoi, dupa cateva minute petrecute cu ziarul in mana, apoi la televizor motaia refuzand indemnul mamei de a merge la culcare si evetual iscoditor in ceea ce priveste activitatea noastra scolara.

Dar in geanta lui plina mereu se gaseau bunatati rare pe vremea aceea, a comunismului: iaurt, sana, lapte, smantana, carne, oua, paine proaspata si, uneori, napolitane invelite in ciocolata si cate si mai cate. In timp l-am condamnat ca nu mi-a spus cum se agata o fata, cum se face sex, ca nu m-a lasat sa stau cu baietii din cartier la spart seminte in fata blocului, ca era prea corect, prea muncitor, prea tacut si, mai presus, ca nu mi-a spus ceea ce simte pentru mine, pentru noi, copii lui, decat rar, foarte rar.

Timpul a trecut, iar acum, cand am devenit tata la randul meu, cand el are atata gingasie si caldura sufleteasca pentru nepotelele lui, cand ma trezesc prea devreme si adorm prea tarziu cu gandul la fetitele mele cred cu tarie ca l-am inteles gresit. Lectia e simpla, dar minunata: tatal meu m-a iubit prin ceea ce a facut, nu prin cuvintele pe care nu le-a rostit. A ales calea barbateasca: greul faptei.

La multi ani, tata! (Eu vorbesc mai mult decat tine, mostenire de la mama) 😉

votesti

Revoluția votului începe cu tine

Nu mă numar printre bărbații obsedați de știri politice, dosare penale dezbătute la emisiuni TV scandaloase și puse pe despicatul firului în patru. Nu mă interesează prea mult câte terenuri și case au parlamentarii și care dintre ei a migrat din dreapta în stânga sau viceversa, însă, când vine vorba de vot, e cu totul altceva.

Spuna asta pentru că am copii care merită o copilărie mai frumoasă decât a mea, un viitor mult mai sigur și mai ofertant decât al meu, pentru că au nevoie de un sistem de învățământ axat și mulat pe nevoile individuale ale copiilor mei (sunt egoist când vine vorba de copiii mei), pentru că nu vreau să îi văd nevoiți să părăsească țara pentru a le fi recunoscute performanțele de orice fel. Ar fi multe ”pentru că”,dar, până la urmă, trebuie să avem tăria de a alege, dintre mai multe posibilitți, pe cea mai puțin rea.

Am două sfaturi pentru noi: votați dupa ce aveți o părere personală sigură și mergeți să votaț!! Nu fiți cei care vor arăta peste doi ani cu degetul lucrurile care merg rău prentru că ați fost neutri și nu ați votat. E jenant!
Haideți să ne asumăm viitorul nostru. Ne vedem mâine la vot!
Facebook

Concurs online #HeyGirl

De curând am lansat un concurs pe pagina oficială Deepcentral dedicat fetelor frumoase. Ele sunt provocate să trimită cea mai frumoasă fotografie a lor și să ne convingă că sunt cele mai frumoase. La final, alegem una singura care să participe cu noi în videoclip-ul neoficial al celui mai recent single, Hey Girl! (Dreaming of Moscow).

Concursul a prins foarte bine, lucru care ne bucură și ne confirmă încă o dată faptul că fanii noștri, fanele, în cazul de față, ne susțin necondiționat.

Până pe 31 octombrie ne alegem favorita și devine din ce în ce mai greu, însă ne-am făcut-o cu mâna noastră. :) Așadar, fetelor, vă invităm să trimiteți fotografiile și să ne cuceriți cu frumusețea voastră!

Urmărește videoclipul “Hey Girl”:

 
 

IMG_2362

Despre a trăi sănătos și a mânca inteligent

Cât de atenți trebuie să fim atunci când mâncam? Cât de cumpăniți trebuie să fim atunci când suntem la piață sau în supermarket, dorind să cumpărăm cele necesare pentru mesele de peste săptămână?

Sunt martorul curentului “toata mâncarea conține chimicale”, un curent pesimist , dar poate realist, străduindu-mă să mă feresc de efectele nocive ale produselor semipreparate. Într-o continuă viteză, când masa de prânz se transformă într-un sandwich la colț de stradă sau un covrig repezit, oamenii sunt ”nevoiți” să consume ce li se oferă. Dar mă întreb… Putem alege sănătosul, în detrimentul produselor ”repezite”, sățioase pentru câteva clipe? Este o alegere sau o nevoie? Ține de educație sau de context și mediul în care trăim? Voi ce credeți?

Pe de alta parte constat că și in domeniul gastronomic se aplică ideea pe care o citeam în adolescență la Saint Exupery, conform căreia, la oameni, libertatea trebuie delimitată de un “gard”, de bariere. Avem libertatea de a mânca orice, însă preferam să mâncăm toți aceleași alimente pe care reclamele de TV și radio ni le aruncă în simțuri obraznic. Unde greșim?

Care sunt criteriile voastre când vine vorba de a alege ce mâncăm? În cazul meu, am renunțat la excesul de… sare, zahăr și grăsimi. Chiar așa! Clișeic sau nu, promovez un stil de viață, dacă nu sănătos, măcar echilibrat, care să vă ofere starea aceea de bine, nu de preaplin, o stare pozitivă, un echilibru între minte, corp și suflet.

Am ales să ofer din experiența mea copiilor din școlile generale ale Bucureștiului care trebuie sfătuiți să consume alimente sănătoase încă de mici. Informațiile sunt percepute într-o manieră interactivă de către elevi, iar noi sperăm că după înâlnirea noastră au rămas cu câte ceva.

Astăzi am fost invitat alături de Florin Grozea, promoterul campaniei ”Trăiește sănătos, mănâncă inteligent”, la Neatza cu Răzvan și Dani și am vorbit despre demersul nostru.

 

PS: Se apropie prânzul, dar urarea “Poftă bună!” parcă devine improprie. Vă urez “Poftă reținută!”

Facebook Cover

Hey, Girl (Dreaming of Moscow), noul single Deepcentral

E oficial! Am lansat un nou single Deepcentral, dinamic, cu un videoclip pe măsură, care, așa cum s-a văzut, v-a plăcut și vouă.

Povestea ”Hey, girl” este una frumoasă și simplă, apărută spontan în studio, așa cum rar se întâmplă, având în vedere cât de mult lucrăm, în general, pentru un single. ”Hey, Girl” a apărut într-o zi de vară în studio, în timpul unei sesiuni de chitară și voce. Ne-a plăcut foarte mult linia melodică și am hotărât să lucrăm la ea. George (Manuel Riva) a făcut minuni pe partea de orchestrație și, brusc, dar natural și aproape de la sine, piesa a căpătat greutate și dinamism. Versurile le-am compus când am fost în Rusia, la unul dintre concertele de acolo. Textul piesei a fost gata la inceputul acestei veri, fără a avea vreo legătura cu situația tensionata din Rusia, la fel cum dragostea nu are decât rareori legătura cu războiul (vezi Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi – Camil Petrescu). Frumusețea Moscovei este notorie așa că a venit aproape firească o poveste romantica de dragoste cu iz rusesc.

Cu o piesă bună, care ne dădea o stare de bine, nu ne rămânea decât să o lansăm. Un sunet bun, un videoclip pe măsură, semnat de același Slava Sîrbu, cel cu care am lucrat și la ”Dragostea învinge” și ”Raindrops”. Este un regizor foarte inspirat, cu viziune și încadraturi perfecte. Îi mulțumim pe această cale!

Mulți întreabă de ce Rusia și, mai ales, de ce ”Dreaming of Moscow”. Succesul avut aici, concertele dese și primirea excelentă de care am avut parte ne-au făcut să oferim mai mult. Nu este un single exclusiv adresat Rusiei, dar este parte din povestea Deepcentral. A fost momentul de inspirație care a legat piesa de versuri. La fel a fost și în cazul celorlalte single-uri Deepcentral. Piesa nu are o țintă anume, lansându-se în curând peste tot în lume. Tocmai din acest motiv beneficiem de canalul VEVO de Youtube. În plus, de ce am vrea să creăm muzică doar pentru un public anume? Vrem să rezonăm cu voi, cei care dați play melodiilor noastre și vă creați propria poveste și nu ținem cont de granițe atunci când compunem sau lansăm single-uri.

E adevărat că, în țară, radiourile difuzează muzica românească în limba română, dar asta nu împiedică o piesă bună să fie apreciată în engleză sau în oricare altă limbă. ”Hey, Girl” nu ”merge” cu valul românesc, dar nu îi creează un handicap, ci, dimpotrivă. Noi credem că se va remarca printr-un sound de calitate și un videoclip la înălțime. Am dorit mereu ca muzica noastră să aibă succes la publicul de aici, din țară, apoi să se propage către publicul de peste hotare. Sperăm să fie primit cât mai bine peste tot.

Ce urmează? Ce vă pregătim? Muncim de zor pentru fiecare produs Deepcentral. Pe de o parte, sperăm să putem onora toate cererile din acestă toamnă, pe de altă parte, promovăm noul single, avem producții în lucru și pentru alți artiști și aiba așteptăm să cântăm împreuna la concerte ”Hey, girl”

Pe final, vă invit să urmăriți videoclipul noului single Deepcentral-Hey, Girl (Dreaming of Moscow)

writing

Despre diminutiv

Încep prin a vă spune că nu intenționez să devin un Pruteanu 2.0, cu toate că i-am apreciat inițiativa de a-i învăța pe români să vorbească corect propria limbă. Azi aș vrea să vă spun ce mă deranjează: diminutivarea diminutivului. Înțeleg să folosim un diminutiv în preajma copiilor deoarece ei sunt atrași de obiecte mici, animale mici, mai ușor abordabile din perspectiva lor. Așa că mi se par potrivite cuvinte ca: pisicuța, mâncărică, jucărele, rochiță, etc. atunci când un copil e în preajma acestora.

Dar hai să nu diminutivăm diminutivul! Cel mai des folosit cred că este cațelus. Un câine mic e un cățel. Mai mic decât un cățel… e un embrion de cățel. Nu?! Mai există și problema inventării de diminutive pentru un cuvânt, altele decât cel corect: buca – buchiță, buculiță, buchișoara. Cred că a dispărut regula dupa care se diminutivează un cuvânt.

Ce mă irita este folosirea, în special de către femei, a diminutivelor fără rost: “Când îmi dai bănuții?”Păi nu au dimensiune mai mică, nu sunt mai drăguți sau poate se așteaptă să primească mai puțini bani? Culmea o atinge folosirea diminutivului în cazul unităților de timp: “Ajung în 2 minuțele”. Aaaa, deci mai repede de 2 minute. Chiar mă ingrijoram că întârzie 2 minute, dar dacă sunt minuțele… E perfect! :)

Vă doresc o vară frumușicuțică!”

 Sursa foto

logo splash

Splash! Vedete la apă, provocarea verii

De obicei, nu spun nu provocărilor, mă arunc cu capul înainte, chiar de la 10 m. Uneori, o pățesc. Vara asta, nu m-au ocolit pățaniile.

După ce am sărit la antrenamente de la 10 m, chiar pregătit pentru competiție și pentru o săritură mai spectaculoasă, m-am accidentat în cel mai inofensiv loc din bazinul din Bacău. Deși primul gând a fost să renunț, mi-am propus să merg mai departe. Ce m-a motivat? O nebunie intrinsecă, un strop de inconștiență, nevoia de adrenalină și faptul că nu renunț la proiectele pe care le am. Aș vrea să cred că am dat tot ce am putut în această emisiune și că publicul a apreciat efortul. Aici puteți urmări secvențe din antrenamentele mele de la Splash! Vedete la apă.

collage

Între timp, m-am vindecat. Degetul e la locul lui, cârja este abandonată. Deci nu a fost atât de grav, ci doar un impediment. :) Vreau să mulțumesc întregii echipe și trustului Antena 1, dar și vouă pentru susținere.

Era o vorbă: ”Și chiar de trec prin foc, știu că voi fi din nou pe primul loc”

I’ll be back!

Mulțumiri, D!

resized

Deepcentral & Coca Cola #spuneicuuncantec

Vara asta, sticlele de Coca Cola poartă refrene, poartă stări, emoții și trăiri pe care cu greu le poți exprima sau, dimpotrivă, le experimentezi adesea și vrei să le păstrezi pentru mai mult timp. Sau doar până se termină sticla de Coca Cola. :)

Cea mai mare putere a muzicii este să ne aducă împreună. Muzica exprimă ceea ce cuvintele nu reușesc și ne face să vibrăm în sincron cu ea. Puterea muzicii stă în modul în care tu o apreciezi și o simți. Dacă doar o auzi sau dacă o asculți și o trăiești. Dacă o fredonezi sau dacă o interpretezi. Spune-i cu un cântec ceea ce nu reușești altfel. Alege să îi vorbești despre dragostea, prietenie, vară, energie. Te ajută campania #spuneicuuncantec powered by Coca Cola & Universal Music.

Te provoc să găsești refrenele Deepcentral și să savurezi muzica sau dragostea. ”Music makes me free” sau ”In love with you” sunt două refrene care, deși la extreme, ne reprezintă întru totul.  Sunt două single-uri speciale și sper să vă placă să le redescoperiți în această vară.

inlovecocacola

musicmakesmefreecola